DE PLURIBUS

De pluribus - hmm, aş putea jura că în latineşte înseamnă "despre diverse chestii" ...

-----------------------------------------------

De pluribus - errr - I think this means " 'bout stuff " in Latin ...

joi, 29 septembrie 2011

Săpunul


Asta e tare de tot ... ian priviți poza, și mai rîndul ăla care începe cu Silky ... auzi vorbă, "soapless soap" ... săpun fără săpun ... Doamne, ce face marketingul din produsele astea!










miercuri, 28 septembrie 2011

Let's fuck them, people!

S-a terminat și ediția a doua a minunii pe nume Let's do it, Romania! Recunosc că n-am participat nici la prima ediție, cea de anul trecut, deși mă bătea gîndul - spirit civic și așa mai departe. M-a tras înapoi ideea de a face curățenie după ce niște nesimțiți și-au băgat pula și au înălțat munți de gunoaie în mijlocul naturii.

Plus că nu mai am chef de muncă patriotică și voluntară de nici un fel, de nici o culoare.

La ediția asta a doua am preferat să merg la mare pentru ultimele raze văratice de soare și o ultimă scaldă în valurile înspumate și neașteptat de calde pentru finele lui septembrie.

Pe plajă am dat peste una din trupele de comando care strîngea gunoaie în uriașii saci de plastic. Evident, efectul nici nu s-a simțit, mucurile de țigară, cocenii, păhărelele de bere au rămas ascunse în nisip. S-au predat doar PET-urile mari, pungile de plastic, și alte chestii din astea care sar în ochi.

De-aia zic: eu unul o să particip cel mult la un eveniment de genul Let's do them, Romania! Adică o zi în care, dotați cu bice și bîte, să facem echipe de 5-6 oameni și să-i pîndim pe cei care fac mizerie și să mîngîiem un pic cu armele din dotare. M-aș simți mult mai bine decît să fac curat după cine știe ce troglodit burtos care zvîrle gunoaie pe unde apucă. Pe ăștia doar biciul și bîta îi mai educă.

Vorba lordului primar al Londrei dintr-un celebru banc: Ehei, domnu Ceaușescu, șase sute de ani am tot bătut la mîrlanii ăștia pînă au învățat că nu-i voie să calce pe iarbă!

joi, 15 septembrie 2011

Două atitudini

Veneam de la piaţă şi mergeam spre casă (asta ca să fie foarte clar răspunsul la măcar două din întrebările alea filozofice Cine sîntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm?). Trece pe lîngă mine o ţigancă, vînzătoare de flori, şi mă întreabă: Domnu, nu cumpăraţi flori? Zic: Nu. La care ea: Da’ de ce?

Ce dracu să mai răspunzi la aşa tupeu?

Peste nici 5 minute stăteam în staţie la tramvai şi văd o mămică cu un copilaş de mînă. Ăsta micu se uita cu jind la punga cu kilu meu de struguri. Îl întreb dacă vrea şi el (mă rog, mai mult ca să am acceptul mămicii) şi ăsta începe să bălească. Bag mîna în pungă şi dau să rup o bucată de ciorchine. (Erau ciorchini din ăia mari, doi la kil). La care femeia (asta era româncă, nu ţigancă) zice: Hai domle, dă-i tot ciorchinele, ce dracu te zgîrceşti!

Iarăşi, ce să mai răspunzi la aşa tupeu?

A, da, ar fi un răspuns: Muriţi mă cu toţii, dă-vă dreq de nesimţiţi!

Your choice: